miercuri, 10 martie 2010

UN ZIAR LA NEHOIU?- editorial


Un ziar la Nehoiu? De ce acum? Ce vrea să facă?



Răspunsurile le găsim dacă privim în jur şi analizăm situaţia în care am căzut. Avem nevoie de presă în Nehoiu pentru că suntem o comunitate dezinformată în ceea ce priveşte starea locală. Presa trebuie să funcţioneze într-un sistem democratic asemeni unui watch-dog (câine de pază). A patra putere în stat are acest rol- de a veghea asupra vieţii cetăţenilor. Un cetăţean informat este un cetăţean capabil să aleagă ceea ce este mai bine. Este mai greu de manipulat şi ştie cum să acţioneze atunci când interesele nu îi sunt apărate de cei pe care i-a ales să-l reprezinte. Scepticii ar spune că nu poate funcţiona un ziar în Nehoiu? I-aş întreba de ce dar probabil aş primi răspunsuri care nu pot fi susţinute de argumente valabile.



Era nevoie de un astfel de pas mai devreme. Dreptul la informare este esenţial într-o societate modernă. Nu este târziu ca în 2010 să luăm atitudine şi să promovăm informarea ca principalul mijloc de luptă împotriva stării de latenţă în care ne aflăm de 20 de ani.



De ce Proiect Nehoiu?



Pentru că publicaţia noastră vrea să reconstruiască în mintea nehoienilor un nou oraş, în care vocea celor mulţi să fie ascultată. Dacă fiecare cititor va vedea o idee, atunci ziarul şi-a făcut datoria căci acel om va şti că trebuie să ia o caramidă şi să o aşeze peste ruinele oraşului în care traieşte. Noi punem pixul pe foaie şi desenăm, iar cititorul construieşte. Nimic mai simplu. Deseori întâlnesc oameni cărora le este frică să vorbească despre problemele pe care le au sau care le sunt provocate. De ce după 21 de ani după decembrie ’89 se întâmplă aşa ceva? Nu cumva sistemul funcţionează greşit? Asta este problema pe care noi o punem în discuţie.
Să ne amintim foile care circulau pe sub mână, publicaţii interzise de regimul apus, serile în care oamenii ascultau Europa Liberă încuiaţi în case, cu lumina stinsă şi sonorul dat la minim. Asta să facem şi astăzi cu Proiect Nehoiu. Să lăsăm cuvintele să ne intre în minte pentru că vom şti ce să facem cu ele când va veni momentul potrivit.



Fară să atac interesele celor care nu se ocupă nici de craterele care au mistuit centrul oraşului, nici de străzile care seamană mai degrabă a uliţe, nici de paragina în care industria nehoiană a căzut în ultimul timp şi nici de educaţia care formează copii care nutresc numai să plece mai repede vă spun: Nehoieni, răzvrătiţi-vă!



Nu e de vină conducerea că ne merge nouă prost. Nu e de vină criza că industria lemnului a căzut în mâinile cui nu trebuia. Nu sunt de vină oportuniştii politici că timp de douăzeci de ani aceiaşi oameni se joacă de-a hoţii şi vardiştii printre rămăşiţele frumoasei staţiuni montane de altă dată. Dacă e cineva în Nehoiu, tânăr sau bătrân care aude strigătul de indignare al oamenilor conştienţi să se ridice şi să spună “Gata!” . Dacă Dan Puric a întors celălalt obraz nu suntem noi cei care trebuie oare să intoarcem palma?



Acest ziar a luat naştere dintr-o idee. El vrea să fie citit şi inţeles dincolo de litere şi cuvinte pentru că nu este o adunătură de ştiri, comentarii şi poze. Este punctul de pornire către un nou Nehoiu.



Dependent doar de libertatea de exprimare, mă înclin şi scriu!




Bogdan Constantin Muzgoci


Despre Sinceritate

Un articol de Gabriel Stoichița



Au trecut aproape trei luni de la alegerile prezidenţiale…. Timpul nu aşteaptă ! Poate ar fi cazul să facem un scurt bilanţ al guvernării postalegeri, al noului guvern cu vechiul premier. Nu aş vrea să comentez reinstalarea d-lui Boc în fruntea guvernului. A fost poate o reparaţie morală pentru nedreapta moţiune de cenzură din octombrie 2009. Pe de altă parte, se pare că primul ministru are ţinte precise şi văd că, în primul rând, atacă problemele ce ţin de privilegii. Acest lucru s-a promis în campania electorală şi a fost o promisiune sinceră, iar nevoia de justiţie socială în România este atât de mare încât aceasta acţiune nu mai putea să aştepte! Când vorbim de privilegii, ne putem referi la multe aspecte, dar cele mai vizibile sunt salariile uriaşe şi desigur nemeritate de la bugetul statului ale câtorva mii de bugetari şi pensiile exagerate a peste 24.000 de persoane. Chiar dacă se încearcă din răsputeri minimalizarea efectului economic al reducerii acestora, la aceleaşi televiziuni de moguli, un calcul simplu ne arată că diminuarea numai cu 1000 de euro (dar in medie diminuarea e mai mare) a pensiei sau salariului unui număr de aproximativ 24.000 persoane, duce la o economie lunară de 24 milioane euro, sau aproape 300 milioane euro pe an. Această sumă, pompată în economie este suficientă să asigure peste 100.000 noi locuri de muncă, cu un salariu de aproximativ 250 euro lunar de persoană !
Paradoxal, deşi PD-L este un partid de centru-dreapta, această măsură te duce cu gândul mai curând la stânga socialistă, ca şi cea a stabilirii unei pensii minime (atenţie, pensie, nu ajutor social) de 350 lei lunar, măsură de care au beneficiat 900.000 de romani… Cu siguranţă România traversează o criză economică greu suportabilă, după câţiva ani în care parcă începea să se întrevadă „ luminiţa de la capul tunelului”, vorba lui Ciorbea… Dar de ce să nu fim sinceri, criza, apărută în S.U.A. şi resimţită apoi şi în Europa, în alte state din Uniune face ravagii… Grecia este aproape de colaps financiar şi dacă nu ar fi în zona euro, ar avea mari probleme sociale (de fapt deja are), dar va fi ajutată, mai mult pentru a nu slăbi moneda europeană la burse…. Spania are un şomaj năucitor, în jur de 18% , Italia resimte şi ea din plin recesiunea, Germania deja a pierdut locul de lider mondial în exporturi în favoarea Chinei, Ungaria nu numai că a îngheţat veniturile bugetarilor, chiar a redus din pensii (care să recunoaştem sunt superioare celor din ţara noastră)…
Dar să revenim la problemele noastre, ale românilor. Dacă tot am intitulat articolul meu „DESPRE SINCERITATE„ vreau să vă spun că şi eu am o anumită stare de nemulţumire în legătură cu măsurile economice luate, sau mai bine zis, neluate încă de Guvernul Boc. Cu siguranţă că sunt necesare şi benefice măsurile privind salariile bugetare, privind sistemul de pensii şi introducerea principiului contributivităţii în calcularea acestora, sunt necesare, aşteptate şi sunt în dezbatere reforme adevărate în sistemul de educaţie românesc, dar totuşi parcă sunt necesare măsuri mai energice în economie, toate lucrurile se leagă de bani, toate reformele sunt mai acceptabile şi mai uşor de aplicat într-o societate mai puţin tensionată, mai optimistă, iar optimismul vine când ai soluţii pentru ziua de mâine, când ai planuri realizabile pe termen mediu şi lung…
Aştept, ca mii de angajatori, legea privind preluarea de către stat a obligaţiilor privind persoanele preluate din şomaj sau care au depăşit o anumita vârstă, aştept un fond de garantare din partea statului a creditelor pentru intreprinderi mici şi mijlocii, aştept măsuri concrete pentru sprijinirea agricultorilor. Aș vrea să văd înfiinţat la noi, la Nehoiu, un birou de consultanţă pe probleme de agricultură, țăranii să fie sprijiniţi, învăţaţi cum să procedeze şi încurajaţi să se asocieze pentru înfiinţarea de microferme daca vor şi au această posibilitate. În acest sens, vreau să-l contactez şi să-l invit în mijlocul nostru pe dl deputat Alecu Valeriu, membru în Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor. În anul 2009, oraşul Nehoiu a primit şi a cheltuit de la A.P.I.A. 3,5 miliarde lei vechi pentru îngrijirea păşunilor şi islazurilor. Rămâne să verificăm şi să vă informăm cum s-au cheltuit aceşti bani…. Am multe aşteptări de la acest guvern şi am şi speranţa că acolo sunt oameni capabili, care înţeleg că într-o economie de capitalism incipient ca al nostru, statul are încă un rol important, statul trebuie să facă primul pas să spargă acest cerc vicios, să încurajeze consumul, să încurajeze creditarea cu ajutorul băncilor şi nu în ultimul rând să investească maximul posibil în infrastructură…
Pentru că am reluat ideea apariţiei acestui ziar, dedicat în primul rând membrilor şi simpatizanţilor PD-L NEHOIU şi am grăbit ieşirea lui în preajma zilei de 8 MARTIE, ZIUA INTERNAŢIONALĂ A FEMEII daţi-mi voie ca în numele meu, să urez tuturor femeilor nehoience, un sincer şi fierbinte LA MULŢI ANI şi desigur, dragoste şi recunoştinţă pentru mama mea!

Mama...


Elevă în clasa a VI-a, Şcoala cu clasele I-VIII, Lunca Priporului


Cuvântul MAMĂ poate fi explicat în mai multe feluri. Ei bine, un singur lucru este cert, ca şi cuvânt, MAMA este un cuvânt minunat, pe care îl rostim ori de câte ori avem nevoie de ajutor, sau pur şi simplu atunci când avem nevoie de alinare.
MAMA este persoana care ne călăuzeşte în viaţă încă de la naştere.
Care este persoana la care apelam ori de cate ori avem nevoie de ajutor?
Cine este mereu langa noi şi ne sprijină?
Cine are mereu un sfat bun pentru noi?
Pentru toate aceste întrebări există un singur răspuns… MAMA!
Dacă ar fi să o compar cu ceva atunci aş compara-o cu un porumbel ce aduce pacea… sau… poate cu un ghiocel ce iese mereu de sub zăpadă… sau poate chiar cu soarele care răsare în fiecare dimineaţă.
Însă MAMA este unică!
De multe ori nu o apreciem îndeajuns. Iar atunci când ne ceartă, nu ne ceartă degeaba… ci pentru a ne da o invăţătură, şi pentru a nu a mai repeta greşeala.
Mai trebuie să ţinem minte că MAMA niciodata nu ne-a vrut, nu ne vrea sau nu ne va vrea raul!
Când eram mică, mama mi-a citit o poveste despre o fată care la naştere a fost despărţită de mama sa, iar până la vârsta de douazeci de ani a trăit fără mamă… abia după această vârstă, şi-a întâlnit pentru prima oară mama… M-am gândit cam cum ar fi o copilărie fără mamă: o copilărie neagră.
Eram mică şi nu puteam înţelege prea multe dar o lacrimă mi-a căzut pe obraz.
Atunci i-am zis mamei mele: ” Mami, eu sunt norocoasă că te am” . Ea m-a imbraţişat şi a zâmbit.
Deşi, uneori, nu apreciem lucrurile pe care părinţii le fac pentru noi, trebuie să le mulţumim mereu. Trebuie să îi ascultăm învăţăturile mamei şi să le urmăm.
PENTRU CĂ PĂRINŢII SUNT CEI CARE NE IUBESC CEL MAI MULT.

Motiv de zi cu zi


Un articol de: Ana Maria Munteanu



Prima zi de primăvară vine odată cu primul zâmbet.
Prima zi de primăvară vine odată cu soarele, cu primul aer proaspăt din an care îți invadează mai întâi nările și apoi plămânii. Ușor și încet până când aerul proaspăt îți ajunge în tălpi.
Atunci, ea pășește delicată, plină de zâmbet și senzuală ca o felină pe o stradă urâtă de București, ca și cum ar fi cel dintâi pas din următorii o mie pe care îi va face în acea primă zi de primăvară.
Ea știe întodeauna ce are de făcut după ce se întâlnește din nou cu soarele. Ea deschide geamurile casei tale și te lasă și pe tine, al ei bărbat, să te bucuri de aer.
Ea te ademenește cu primul mic dejun din cele o mie pe care ți le va pregăti în zilele de primăvară. Apoi îți prepară cafeaua cu cel mai mare dor și nu uită niciodată să îți pună doar câteva cristale de zahăr în cana ta fierbinte, fix așa cum îți place ție, al ei bărbat.
Doar după ce dorul dispare, ea se ridică drept și își trântește o cămașă pe umerii goi. Își caută aiurită o pereche de pantaloni și pentru că știe că e frumoasă se înalță și mai tare, cam cu 8 centimentri în plus. Gleznele ei capătă atunci o altă formă, iar pasul se transformă în drum. Un drum pe care adevărata femeie îl calcă apăsat și hotărât, cu tocurile ei înalte care zdruncină tot Bucureștiul și care uită deseori de gropile pe care le are de înfruntat.
Pentru ea atunci nimic nu mai contează, pentru că știe că e frumoasă și pentru că știe că flecurile pantofilor se pot înlocui doar într-o secundă. Privește în față, cu bărbia sus, cu un aer de primăvară și niciodată nu se uită înapoi. Nu-i pasă de gropi, căci ea le umple cu propiile gânduri și planuri de viitor.
Adevărata femeie nu se întoarce după nici un claxon și nici măcar după fluieratul agasant al celor de pe stradă, pentru că adevărata femeie își cunoaște al ei bărbat și pentru că adevărata femeie se întoarce doar atunci dacă în vitrina de vis a vis a văzut o minunată pereche de pantofi. Și asta doar pentru că știe că poate să fie și mai frumoasă, și asta doar pentru că poate să pășească infiptă alături de barbatul ei și noua pereche de pantofi.
Adevărata femeie se întoarce după soare și suspină melancolică atunci când picăturile de ploaie nu o mai lasă să îi deschidă geamurile bărbatului ei.
Uneori ea mai stă ghemuită ca un ghiocel, își ține respirația sub pământ atunci când îi este greu, și asta doar pentru că te lasă pe tine, al ei bărbat, să o culegi frumoasă și proaspătă în fiecare primăvară.
Se ridică întodeauna atunci când cade și împinge toată greutatea în sus.
Atunci ea topește cu un zâmbet toată zăpada din jurul ei și iese frumoasă la suprafață. Se lasă admirată doar de al ei bărbat, așa cum un ghiocel iese voinic de sub pământ, pentru că al lui soare i-a dat voie să trăiască și în această primăvară.
Adevărata femeie deschide geamurile toate indiferent de zi sau anotimp. Pentru adevărata femeie primăvara vine în fiecare zi și se lasă iubită chiar dacă al ei bărbat nu i-a adus încă ghiocei.
Ea știe că 8 martie e doar un pretext pentru ca femeile să se simtă iubite și frumoase, așa cum ea mai știe că e frumoasă și iubită în fiecare zi, cu sau fără ghiocei.
Adevărata femeie nu așteaptă un anotimp ca să îi aducă soarele, căci ea știe că de fiecare dată când va deschide geamurile, soarele va intra cu sau fără voia ei.
Adevărata femeie se simte un ghiocel tot anul pentru că nu caută motive ca să alunge zăpada grea de pe umerii goi atunci când viața îi joacă alte roluri, și nici temperatura perfectă ca să iasă cu putere de sub pământ.
Ea nu așteaptă un buchet cules de pe o tarabă ieftină, legat cu ata neagră strâns ce strivește verdele proaspăt.
Adevărata femeie este liberă și crește în propia casă așa cum un ghiocel crește ascuns în spatele unui bloc, acolo unde nu știe nimeni.
Dintr-o mie de oameni, doar unul îl va găsi și îl va rupe repede din pământ în cele din urmă.
Adevărata femeie se va lăsa culeasă pentru că știe că 8 martie este un motiv destul de bun, încât să devină un motiv de zi cu zi.


8 martie



Preşedintele colegiului, dl. Liviu Mocanu şi
vicepreşedinte PD-L Buzău urează tuturor
doamnelor din Nehoiu şi din Colegiul Valea
Buzăului un 8 Martie plin de bucurie,
frumuseţe şi căldură!

Dan Puric si Nehoiu



“Nu se născuse legea care să aresteze dorul. Acea condiţie valahă de a fi. Dorul era inima omului frumos, iar bolovanul era România eternă.” (Dan Puric)


Dan Puric s-a născut şi a trăit o frumoasă parte a vieţii la Nehoiu. Faptul că un mare om de cultură s-a născut în oraş trebuie să fie o mândrie pentru nehoieni. Însă ca cetaţean al Nehoiului îmi crapă obrazul când văd că Dan Puric a vorbit la Mizil, la Caracal, la Ateneu în Bucureşti, dar nu şi la Nehoiu.


“Nu m-a invitat nimeni la Nehoiu”, a spus Puric, ” şi, în plus, autorităţile locale s-au purtat urât faţă de memoria parinţilor mei. Eu am avut acolo o casă mare, frumoasă, moştenită de la un pacient al tatei care era internist în Nehoiu. Şi a trecut un primar comunist cu buldozerul peste ea într-o noapte. A făcut-o praf. O casă frumoasă, din asta ţărănească. Ne-a dat loc într-un bloc amărât. Acolo a stat mama. Şi pe locul unde era casa, ei au făcut curtea unei gradiniţe. Dar eu nu m-am supărat pe asta. Eu m-am supărat pe o anumită atitudine a fiinţei lor. Părintele de acolo, săracu’, m-a invitat să vin la parohie. Nu m-a invitat să ţin o conferinţă. Nici n-ar putea din cauza primarului…”. Dacă Puric vorbeşte cu indignare despre relaţia lui cu Nehoiu atunci ar trebui să ne temem pentru imaginea noastră în lume.
Încercând să aflam răspunsul la întrebarea cine se interesează de acest aspect, şi aici vorbesc de viaţa culturală de la Nehoiu, am aflat că domnul Gabriel Stoichiţa, Prim Vicepreşedinte PD-L şi consilier local a început nişte demersuri pentru a organiza la Nehoiu o întalnire cu Dan Puric, omul care ar trebui nu numai să inspire oamenii de aici, dar să ii şi reprezinte în lume.
Cum este posibil ca unul dintre cei mai valoroşi oameni din Romania să fie respins chiar în oraşul lui natal ne pot explica cei care şi acum conduc oraşul.
Iată ce scrie Hotnews în acelaşi articol:
“Într-o zi neagră ca un fund de cratiţă am pornit-o spre oraşul Nehoiu. Clădirea primăriei era în renovare, aşa că am parcat în faţa unei case-vagon şi, după ce am fost informat că domnu’ primar nu mă poate primi, dar că poate viceprimarul, am fost condus în camera Consiliului Local. Acolo, pe un scaun tapisat, aştepta cu ochii apoşi nea’ Costică. Între noi, pe masă ovală a şefilor, femeile colorate din ziarul Libertatea. Camera în care am intrat avea o sobă caldă din teracotă vişinie, o masă cu telefon alb şi un viceprimar cu faţă rotundă şi roz: “Noi n-avem probleme cu domnul Puric. Dumnealui are cu noi, dar pe motive birocratice, p-aci nici n-a prea fost. Vrea să-i retrocedăm terenul casei, dar noi l-am trecut la despăgubiri. Acolo e o cresă, sunt nişte instalaţii de joacă pentru copii, oricât de celebru va ajunge dumnealui n-o să le desfiinţăm ca să-i dăm dânsului pământul înapoi.” Viceprimarul m-a rugat să nu-i dau numele „la ziar”, dar mi-a explicat cum să ajung la instalaţiile de joacă.
Strada A.I.Cuza e o fundătură în satul de munte slutit de blocuri şi de furnale. La capătul ei povârnit şi curbat stă Spitalul Oraşenesc şi, chiar pe colţ, terenul pe care era casa doctorului Puric. Instalaţiile de joacă sunt proaspăt vopsite, dar puştii. În urmă cu 40 de ani, baieţii doctorului Puric, Marius (viitorul medic) şi Danuţ (viitorul actor), se dădeau pe aici cu trotinetele lor aduse din Germania.”
Dacă Dan Puric păraseşte Nehoiu oare cui rămânem? Cultura rămâne pe mâinile aceloraşi oameni care se ocupă poate de dezăpeziri sau de cultura frunzei pentru câini însă nicidecum de evenimente care să ne cureţe obrazul. Nu vreau să par pesimist dar altfel de ton nu puteam avea în acest articol. Onoare domnului Dan Puric, ruşine celor care uită ce înseamnă adevărata valoare.



Bogdan Constantin Muzgoci

Partie de ski la Nehoiu

Buzăul ar putea avea, în scurt timp, o pîrtie de schi adevărată. Proiectul urmează a se derula în zona Nehoiu şi, de bună seamă, că va transforma radical judeţul din punctul de vedere al turismului, căci o pîrtie înseamnă oportunităţi economice aproape nebănuite de buzoieni.Pînă în momentul de faţă s-a identificat zona unde se poate amenaja obiectivul, iar aceasta este foarte aproape de DN 10 Buzău-Braşov, la Valea Nehoiului, la 1,5 kilometri de oraş. Accesul în zonă se poate face pe două căi. Una este un drum pentru căruţe de 1 kilometru, iar a doua unul pietonal de 1,5 kilometri.Investiţia ar putea fi făcută cu ajutorul Consiliului Judeţean, iar avantajele ar fi imense pentru Buzău. Sînt, probabil, mii de buzoieni care şi-ar dori să facă schi, dar nu au o pîrtie în apropiere. Prin urmare, deschiderea unui astfel de obiectiv, la 70 de kilometri de municipiul reşedinţă de judeţ, ar face din Valea Buzăului o perlă a turismului românesc. Primarul din Nehoiu, împreună cu autorităţile judeţene, a identificat, deja, locaţia. La locul cu pricina se poate ajunge mergînd la stînga, înainte de podul peste pîrîul Nehoiu, pe două căi de acces.Una dintre ele, deşi e pietruită, nu poate fi lăţită, întrucît tranzitează o comunitate, iar zona este afectată de alunecările de teren.
Curent pînă la 40 de metri de bazăDeşi se află la oarecare distanţă de comunitate, pîrtia ar putea avea 300 de metri lungime, formă de semicerc, pe direcţia Nord-Sud Est. Chiar dacă nu există analiza geofizică a terenului, se pare că zona nu are probleme cu alunecările, întrucît este împădurită, fiind înconjurată, practic, cu copaci. La 400 de metri de viitoarea pîrtie se află un stîlp de electricitate. De asemenea, în zonă se află o coloană care nu a fost întreţinută.La 400 de metri de stîlpul de electricitate se află baza viitoarei pîrtii, la care se ajunge pe un drum pentru căruţe care traversează o pădure, pînă la coloana despre care am mai făcut vorbire.
Terenuri privatePlatoul pe care se are în vedere amenajarea pîrtiei se află în proprietatea unor persoane vîrstnice. S-au identificat, astfel, 10 persoane care deţin terenuri în zona respectivă, de la care, în mod evident, vor trebui cumpărate terenurile. Zilele acestea se vor face fotografii din aer pentru o imagine a ansamblului, înainte de demararea efectivă a proiectului.Vicepreşedintele C.J. Caton Mateeşescu:
Caton Mateeeşescu, vice­preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, spune că proiectul este ambiţios şi că a identificat, deja, fondurile şi partenerii care vor conlucra la acest proiect. “E clar că amenajarea unei astfel de pîrtii ar schimba radical turismul pe Valea Buzăului, dar şi situaţia economică din zonă. Am putea, astfel, rivaliza cu Valea Prahovei. Iar oraşul Nehoiu ar putea renaşte din toate punctele de vedere. S-ar crea sute de locuri de muncă, iar dezvoltarea pe orizontală ar fi importantă”.
Articol sansa buzoiana

Subventiile in agricultura pe 2010

Potrivit unui comunicat emis de dl Deputat Valeriu Alecu, Subvenții zootehnice pe anul 2010 se acordă producătorilor agricoli în funcție de efectivul de bovine înregistrate la RNE care îndeplinesc condițiile impuse. Pentru a putea beneficia de subvenții exploatația trebuie să fie de cel puțin 3 capete de bovine cu varsta minimă de 6 luni. Prima pe cap de animal este de 571 lei. Prima pe cap de animal specia ovină/caprină este de 49 lei și se acordă dacă efectivul de animale depășește 50 de capete de femele ovine, respectiv 50 de capete de femele caprine.
De asemenea subvenția oferită agricultorilor pe unitatea de suprafață este de 140 euro/ha. Aceasta este rezultatul alocării a 730 de milioane de Euro din Fondul European de Garantare Agricolă, la care se adaugă banii de la Bugetul Național în suma de 500 milioane de Euro. Pentru a nu exista penalizări, beneficiarii plăților trebuie să fie foarte atenți în completarea cererilor. Acestea se depun în perioada 01.03.2010- 17.05.2010 .
După aceasta dată pot fi depuse cereri, dar se aplică penalizări de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. După 11.06.2010 cererile nu mai sunt admise. Fermierul este obligat să eventualele controale de la APIA sau alte organe abilitate. În caz contrar este exclus de la plata.

Circulatia pe DN10 a fost intrerupta din cauza alunecarilor de teren din această primăvară

Alunecările de teren care s-au produs în data de 21 februarie la intrarea în localitatea Pătârlagele au blocat ore întregi traficul pe DN 10 în ambele sensuri. Circulaţia a fost deviată de autorităţi pe o rută ocolitoare ce traversează comuna Mlăjet şi leagă astfel Pătârlagele de Nehoiu. Traficul a fost reluat, însă cu dificultate luni, 22 februarie. Instabilitatea terenului continuă să ameninţe siguranţa traficul în zonă şi starea drumului care face trecerea spre Braşov.